Dig modular

Digul modular este o solutie de protecţie pentru situaţii de urgenţă, inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Bucuresti in 2008.

Destinatia digului modular este protectia locuintelor si a terenurilor agricole impotriva inundatiilor si devierea temporara a cursurilor de apa pentru efectuarea unor lucrari.

Deasemenea, 1 km de dig pentru cota de inundatie de 1 m se monteaza de catre 15 persoane si doua tractoare conventionale cu doua remorci in 15 ore. Este compus din:

• 670 de panouri complet echipate
• 670 de garnituri
• 70 de garnituri de rezerva

Digul modular, conform figurii 1, este alcatuit din alaturarea mai multor module, care cuprind urmatoarele componente:

1. rama
2. traversa de rigidizare
3. placa subtire
4. urechi de prindere
5. profile cornier
6. placute
7. carlige
8. placa zimtata
9. nervuri
10. reazeme
11. bolturi
12. splinturi
13. urechi inferioare
14. placi orizontale
15. placi de sprijin
16. carlige
17. bolturi
18. splinturi
19. lanturi

Inclinatia modulelor se stabileste prin lungimea activa a lanturilor [19] (fig. 1). Modulele sunt unite prin scoabele rigide [20] (fig. 1), iar etansarea intre module se realizeaza cu garnituri de cauciuc [22] (fig. 3). Fiecare modul este realizat dintr-o rama [1] cadru ce formeaza un contur inchis, rigid de forma dreptunghiulara sau patrata. Rama [1] este realizata din teava dreptunghiulara, patrata sau rotunda, din otel, aluminiu, masa plastica sau ramana din lemn (clasica). Rama [1] a modulului are o traversa de rigidizare [2] care este o piesa de rezistenta. Pe partea frontala a ramei [1], situata spre apa, este sudata sau lipita pe contur o placa subtire [3] din otel, aluminiu, mase plastice sau placaj.

In spatele modulului, pe traversa de rigidizare [2], spre flancurile ramei [1] sunt sudate, lipite sau fixate urechi de prindere [4] gaurite. Pe fiecare flanc al ramei [1] (stanga-dreapta) sunt sudate sau fixate niste profile cornier [5] avand o aripa a profilului distantata si paralela cu flancul ramei [1], creandu-se astfel un interstitiu lateral orientat cu deschiderea spre apa.

Pe partea superioara a ramei [1], spre flancuri, sunt sudate niste placute [6] prevazute cu mai multe gauri alaturate. Pe partea inferioara a ramei [1], spre spate, in dreptul urechilor [4], sunt fixate carlige [7]. Sub partea inferioara a ramei [1] este fixata o placa zimtata [8], rigidizata la rama [1] prin niste nervuri [9]. Fiecare modul se sprijina la spate pe doua reazeme [10], pozitionate oblic, ale caror cape sunt sub forma unor furci. Furca superioară a reazemelor [10] este articulată cu urechile [4] prin intermediul unor bolţuri [11] asigurate cu nişte şplinturi [12], iar furca inferioară a reazemelor [10] este articulată cu nişte urechi inferioare [13]. Urechile inferioare [13] sunt sudate pe nişte plăci orizontale [14] sub care sunt sudate nişte plăci de sprijin [15], verticale, înfipte (prin batere) în teren.

Pe plăcile [14] sunt sudate nişte cârlige [16] orientate spre ramă.

Articularea între furca inferioară a reazemelor [10] şi urechile [13] se face cu bolţuri [17] asigurate cu alte şplinturi [18].

Cârligele [7] şi [16] sunt legate între ele prin intermediul unor lanţuri [19].

Nişte scoabe rigide [20] în formă de “U” introduse în găurile plăcilor [6] unesc, modulele între ele.

În interstiţiile laterale create între flancurile (stânga-dreapta) ale ramei [1] şi aripile libere ale profilelor cornier [5], sunt introduse capetele unor elemente flexibile de etanşare [21], conform fig. 2, care în poziţie montată, au forma de “U”. Capetele elementelor [21] sunt prevăzute cu nişte nervuri a laterale longitudinale în zona de contact cu rama [1].

Partea exterioară (convexă) a elementelor flexibile de etanşare [21] este orientată spre apă.

Unghiul dintre fiecare reazem [10] şi rama [1] poate fi modificat în funcţie de teren prin modificarea lungimii active a lanţului [19] dintre cârligele [7] şi [16]. Prin acest lant este reglat şi unghiul modulului faţă de verticală, deci înclinaţia sa.

Într-o variantă de realizare conform fig.3, în vederea compensării abaterilor unghiulare mari sau distanţelor mari între flancurile a două module învecinate, elemental flexibil de etanşare [21] este înlocuit cu un element flexibil de etanşare [22] de forma literei “M” cu pofil ondulat frontal.

AVANTAJE

Digul modular demontabil are următoarele avantaje:

• montare şi demontare rapidă
• rezistenţă mare la solicitări complexe, inclusiv rezistenţă la şocuri produse de obiecte plutitoare grele (copaci, fragmente de acoperişuri distruse, etc.)
• capabilitate de a fi amplasat chiar pe terenuri cu denivelări
• rigiditate a construcţiei panourilor
• etanşare flexibilă între module, în condiţiile unui sol denivelat ce generează abateri unghiulare şi de distanţă între flancurile alăturate ale modulelor învecinate
• elemente flexibile de etanşare (care asigură etanşarea între module) ; se pot monta simplu şi rapid, fără utilizarea unor asamblări cu şuruburi, piuliţe, etc.
• este asigurată stabilitatea etanşării - autoetanşarea la apă
• elementele flexibile de etanşare au o rezistenţă mecanică ridicată
• stabilitatea modulelor, chiar în condiţiile unui teren moale
• posibilitatea reglării independente a fiecărui suport-spate al modulelor digului, în funcţie de profilul terenului
• aderenţă foarte bună la teren
• autostabilizarea în teren în funcţie de dinamica inundaţiei
• folosinţă îndelungată (pana la 10 ani) cu o întreţinere corespunzătoare
• întreţinere uşoară.

COTA DE PROTECTIE ANTIINUNDATIE

Varianta I:

H=1,7 [m] pentru inclinare panou la 60̊ fata de planul orizontal
H = 1,4 [m] pentru inclinare panou la 45̊ fata de planul orizontal

Vatianta II:

H = 1 [m] pentru inclinare panou la 60̊ fata de planul orizontal
H = 0,75 [m] pentru inclinare panou la 45̊ fata de planul orizontal